ganduri · Oameni de langa noi

Baiatul care vinde flori ….

Baiatul care vinde flori ….

Vă povesteam despre Marian băiatul care spală parbrize? Ei bine, nu mai pot să spun băiatul care spală parbrize , fiindcă s-a reprofilat. Între timp mă întreb dacă nu ar trebui să îmi redenumesc rubrica Viaţa între maşini?!

L-am văzut săptămânile trecute, într-o dimineaţă, lângă o covrigărie la Fostul sediu ( intersecţia unde l-am văzut pentru prima oară spălând parbrize). Am oprit la semafor şi de data aceasta l-am văzut în pauza de masă, în timp ce mânca tacticos din, ce îmi părea de la distanţă, o felie de pizza.  În timp ce mânca, explica ceva vânzătoarei folosind gesturi scurte ale mâinilor, fluturând în acelaşi timp bucata de mâncare.

Câteva zile mai târziu, la un semafor din centru o fătucă încerca să îmi vândă un buchet de toporaşi. Îmi plac florile de primăvară, cu atât mai mult cele sălbatice şi chiar intenţionam să iau un buchet pentru mama. Mi-am ales buchetul şi am început să negociez. Atunci m-am uitat mai bine la vânzătoarea ambulantă. I-am văzut faţa de copilă frumuşică şi, mai ales, burta enormă. Am întrebat-o dacă poate să crească un copil. A plecat capul, parcă uşor rusinată, în timp ce îmi răspunde

O să îl cresc, ce să îi fac?!

Se schimba culoare verde, aşa că i-am plătit, după cum ceruse, am luat buchetul şi am tot mers până la intersecţia unde era de obicei Marian, copilul despre care v-am povestit. De data aceasta, odată ce s-a pus culoarea roşie la semafor, a pornit în trombă printre maşini. În locul sticlei cu apă pe care o folosea la serviciu, în mână ţinea un mănunchi de toporaşi. S-a oprit în dreptul maşinii mele şi întrebă cu o voce impersonală:

Cumpăraţi un buchet de flori?

Se uită mai lung la mine, mă recunoaşte de dincolo de ochelarii de soare şi continuă pe cu totul alt ton:

Sărut mâna , dumneavoastră sunteţi ! exclamă el, după acel sărut mâna politicos… nu-i aşa că îmi cumpăraţi un buchet de flori? Mă uit la buchetul pe care déjà îl cumpărasem şi care stătea pe banchetă. Îmi intuieşte gândurile şi, înainte de a scoate un cuvânt, continuă:

Puteţi să faceţi un buchet mai mare sau să îl faceţi cadou. Dumneavoastră vi-l dau mai Ieftin. Într-adevăr, era la jumătatea preţului pe care mi-l dăduse adolescent însărcinată. Am luat florile şi astfel m-am bucurat  de două ori: odată că am păstrat un buchet de flori, a doua oară că mi-am bucurat mama.

În urmă cred că am mai lăsat o persoană bucuroasă: băiatul care vinde flori.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s