Uncategorized

Din varful lumii si in centrul ei. La Tour Eiffel

Deasupra lumii si o lume sub tine
Deasupra lumii si o lume sub tine

Poate nu eram in varful lumii, dupa cum nu eram nici buricul Pamantului, dar privelistea Parisului din varful turnului Eiffel a fost o mare cucerire personala. Am simtit ce inseamna cu adevarat maretia. Am vazut grandoarea, acea grandoare conceputa de o minte de vizionar si de niste maini iscusite.

Ziceam ca la baza turnului, dupa ce am stat o perioada buna la coada [de fapt am mai stat la o coada de doamne, dar aia s-a rezolvat repede si in timp util :D  ] pentru a vedea Orasul Luminilor, fie si de la ce al doilea nivel al turnului. La casa, unde se afla o doamna foarte amabila care a acceptat si chiar nu a schitat niciun gest la convorbirea noastra jumatate in engleza jumate in franceza, ci a fost la fel de indatoritoare, am aflat ca putem urca pana la cel de al doilea nivel, iar de acolo am putea urca pana in varful turnului, daca se remediaza defectiunea ascensorului.  In mod normal si firesc am acceptat varianta,timpul nostru era foarte valoros, iar nerabdarea era ametitoare.

Nu am coborat la primul nivel, nici macar nu avea rost sa ne sinchisim sa facem asta. Tentatia si aspiratia inaltimii era mult prea mare pentru a ne limita la primul nivel al turnului. Acum, daca stau sa ma gandesc in urma, nu era prea jos nici acolo, dar ascensiunea intre pilonii aceia maronii, grosi, solizi, prinsi in nituri uriase, in zig zag, intortocheat, dar ordonat, conferind stabilitate si siguranta, te faceau sa iti doresti sa urci mai sus si mai sus. Tentatia inaltimii este uimitoare…

Am ajuns la cel de al doilea nivel al turnului, care de fapt este pe interior un mic cartier general al suvenirurilor Eiffel sau pariziene, un mic cartier suspendat cu restaurant, magazine, toalete etc.de fapt, nu exagerez. de fapt, se pare ca in turn lucreaza 500 de oameni. Aici am coborat alaturi de ceilalti 40-50 de calatori cu liftul . Nici ma car eu, guraliva in litere scrise, nu pot descrise nu pot descie ce am simtit sau  care mi-a fost senzatia sa vad orasul de sus, chiar si de la acel nivel.

Dupa ce am hauit indelung uitand in gol spre orasul plin si viu- este un indemn sa vedeti Parisul , desi nu am niciun contract cu vreo agentie de  turism- am petrecut timpul din magazin de suveniruri, in alt magazin, mancand – dupa cum am mai zis imi cam place mancarea- cascand ochii la multimea adunata deasupra Pamantului, dar inca departe de nori. Asta, pana am vazut o noua coada formandu-se.  Coada la care am aderat si noi cu succes, fiindca era clar ca se urca mai sus.  

Am urcat. Nu sunt atat de tehnica incat sa descriu traseul. Nici macar atat de impartiala. Am avut senzatia ca nici macar pasarea nu ajungea atat de sus. Despre musca nu putem vorbi, nu putea fi atat de temerara… Iar cand am ajuns sus nu am putut comenta mai mult decat „uluitor”. Poate doar Sena, la picioare -extraordinar, am un fluviu la picioare- imi confirma „adevarat.”

Această prezentare necesită JavaScript.

Exista doua genii in turn, doua genii bune: Edison si Eiffel. Sunt doua genii care te cheama acolo sus si iti spun ca evolutia continua. Ascultati-le chiar daca geniile din turn sunt fabricate.

Sa zic ca e romantic in turn e prea putin. Este romantic, este impresionant, este vizionar, este evolutiv, este o marturie a ceea ce suntem si a aspiratiilor noastre spre mai sus si spre mai bine, fie si prin metale grele:D

2 gânduri despre „Din varful lumii si in centrul ei. La Tour Eiffel

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s