excursie · timp liber

Paris j’arrive. L’Arc de Triomphe de l’Etoile

L'Arc de Triomphe de L'Etoile 1810-1836 L’Arc de Triomphe de L’Etoile 1810-1836

 

Nu am mai scris in ultima vreme, mare parte din cauza schimbarilor de tot felul, pe care le-am perceput in general de rau augur . 

In acest context naspa, niste zani buni imi flutura pe la ureche un suier placut : „Plimbare” .De data aceasta plimbarea era la Paris. Imi doream mult o schimbare de peisaj, imi doream din suflet o iesire si sa imi petrec mai mult timp intre prieteni, dar  Paris era prea mult chiar, asa ca am reactionat in consecinta, zicand cu o voce blazata „bine fie, mergem la Paris”. Abia a doua zi cand prietena mea m-a sunat sa ii spun numele intreg si sa imi ceara o copie dupa CI am inteles ca nu e de saga, ca excursia la Paris se intampla.  Certitudinea a venit  in mintea mea abia la check- in pe Henri Coanda. Paris j’arrive. 

Aeroportul Charles de Gaule este un monstru fata de Otopeniul nostru, unmonstru zambacios si foarte bine organizat. In prima cafenea in care am intrat in aroport m-am distrat. Tipul de la bar, un negru haios, ne intreaba  de unde suntem. Cand ii raspund Romania el scoate un „aaaa Sofia””. E bine si asa, bine ca nu ne-a trimis in Kinshasa. Urma sa ne cazam in buricul Parisului,  la Arcul de triumf L’Etoile si am ales sa mergem cu taxiul pana la destinatie. Am prins un codalau de zile mari la intrarea in Paris, dar se merga civilizat fara crize injuraturi sau arme intrafic. Ce m-a surprins in mod placut? Modul in care sunt constietizatisi respectati in trafic motociclistii. Soferii de pe prima banda merg pe partea extrem dreapta a benzii, cei de pe banzda a doua merg chiar pe centru, iar pe banda a treia soferii tin mult stanga, astfel formandu-se doua culoare largi pentru motociclisti. 

 

Plecarea a fost din scurt, asa ca nu am avut timp sa imi formez cine stie ce asteptari. De fapt nu aveam niciun fel de asteptari, desi auzisem pareri pro si contra Paris. Una dintre prietenele mele aflata in grup fusese chiar recent si parea indragostita de oras. Asadar se numeste orasul indragostitilor fiindca turistul se indragosteste de el, de oras. 

Dupa ce ne-am cazat, in mod normal si firesc, am mers sa mancam. Am ales o braserie aflata in apropierea arcului de triumf, ne-am inghesuit la mesele mititele si am comandat care mai de care. Personal, am ales unul dintre meniurile zilei, constand in carne de vitel si cartofi cumva- foarte delicios acest cumva- si, bien sur, vin.  Francezii chiar stiu sa manance , asta am observat de-alungul sejurului in marele oras. Friptura mea era usor in sange, iar cartofii aveau o aroma si un gust aparte.  Se mananca bine, iar mesenii, turisti si localnici aleg terasele  intinse pe trotuare pentrui a viziona spectacolul strazii . Si, bien sur- encore meme, pentru a-si arunca mucurile de tigara pe toata suprafata birtului, pentru ca in Paris nu se fumeaza in incinte. Zic sau cred ei. :D 

In timp ce mancam, am analizat vestitele parcari pariziene si  rapandulele din parcari. Asta nu fiindca masinile ar fi fost prea vchi, dar fiindca toate erau lovite sau cel putin zgariate. Masinile din parcare pareau inghesuite una in alta. De fapt, nu pareau, ci erau inghesuite una intr-alta. 

 

Dupa ce ne-am indopat bine, am purces la si in Arc. Acum fac o paranteza. Ar trebui sa existe un avertizment , in Paris  totul se plateste, iar intrarile  si tichetele de acces in obiectivele turistice aflate in orasul luminilor nu sunt deloc ieftine. Revin la calatoria in arc.  Arcul este o salba de sculpturi si detalii florale sau geometrice simetrice, de basoreliefuri bine realizate si  restaurate, continuandu-se cu o lista de nume.  Am intrat si am urcat o scara intortocheata, in forma de cochilie de melc pe care am urcat, am urcat si am tot urcat pana am ajuns in partea superioara a arcului, parte ce gazduieste o istorie interactiva a arcului si pozitionarea pe glob a altor arcuri de trimf si magazine cu suveniruri nesfarsite. 

Detaliu basorelief arc Detaliu basorelief arc

 

 detaliu sub arc 

Scara interior L'Arc de Triomphe de L'Etoile Scara interior L’Arc de Triomphe de L’Etoile

 

Odata iesit la lumina, umerii arcului iti ofera posibilitatea sa privesti de jur imprejur frumusetea orasului luminii. De sus poti vedea renumitul Champs Elysee, turnul simetric la Defanc, la Tour Eiffel, o portie frumoasa din orasul cu cladiri frumoase si plin de piese arhitecturale necunoscute, dar extrem de interesante. Am petrecut o buna bucata de timp pe platforma arcului, bucurandu-ma de  ineditul imaginii oferite – parca era google earth live: D- dar si de turnul Babel existent pe suprafata turnului. Doua nemtoaice mancau cate un sandvis, un grup de chinezi fotografiau neincetat, niste americani divagau aiurea, englezi erau pretutideni… Toate astea intamplandu-se in 2010, la 50 m inaltime de la sol si pe platforma unui edificiu inceput in vremea lui Napoleon. 

imagine din arc imagine din arc

 

imagine din arc imagine din arc

 

 La coborarea din arc am trecut pe langa mormantul soildatului necunoscut – le tombeau du Soldat Inconuu- si am continuat turul Parisului indreptandu-ne, bine sur, spre Turnul Eiffel care se vedea atat de ispititor de pe Arc. 

Le tombeau du soldat inconuu Le tombeau du soldat inconuu

 

Turnul Eifel vazut de pe Arcul de triumf Turnul Eifel vazut de pe Arcul de triumf

 

http://vorbepe.wordpress.com/2010/06/20/paris-jarrive-larc-de-triomphe-de-letoile/

3 gânduri despre „Paris j’arrive. L’Arc de Triomphe de l’Etoile

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s