Impotriva lui Vanghelie, de la Vanghelie cetire

Vanghelie pare sa fii contaminat cu bola (a)gramaticii si alti locuitori ai sectorului 5. In continuare este un extras din comunicatul PD L sector 5:”

 

“Organizaţia PD-L Sector 5 a depus plângere penală împotriva candidatului PSD Daniel Marian Vanghelie, suspectat de a fi instigator sau coautor la infracţiunea de acrodare de mită electorală. “

 

In aceeasi ordine, cel care a scris comunicatul din partea partidului democrat liberal sector 5 demonstreaza o logica beton :

 ”Acţiunea, înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, are în vedere distribuirea de telefoane mobile către alegătorii din Cartierul Rahova, strada Mărgeanului, de către militanţii PSD, cu îndemnul “Sună-l pe Vanghelie”. Telefoanele mobile în cauză au fost distribuite încărcate cu o cartelă SIM preplătită cu credit de 4 euro şi un încărcător aferent. Preţul unui aparat este de circa 120 Ron, deci nu poate fi considerat un cadou simbolic.” (…)

“Dincolo de aspectele penale implicate, aceste cadouri se bazează pe înşelarea cetăţenilor. Ca tot ce a făcut vreodată Marian Vanghelie, şi aceste telefoane vor fi o minune care va dura doar puţin după finalul campaniei electorale. Apoi creditul va expira, iar cetăţenii vor rămâne cu un telefon inutil şi cu un abonament pe care vor fi siliţi să îl plătească din bani proprii. “

 

 

 

 

Daca este cartela SIM, de ce mai sunt  siliti oamenii sa platesca abonamente? Si de cand pana unde un telefon este un obiect inutil?

 

“Comunicatorii” PDL Sector 5 trebuiau sa se rezume doar la mita electorala ,”care este”, fara alte divagatii de suflet.

 

“Locul unde nu s-a intamplat nimic”

Nu sufar de nostalgie profund-acuta, dar campania electorala si stirile tip “ora 5” ma provoaca sa ma uit in urma. Duminica am fost intr-o scurta excursie, intr-un loc incremenit, departe de o lume nebuna, nebuna, nebuna….Doar apa mai curgea fosnitor, fara a deranja linistea. Acolo oamenii erau calmi, marsaviile, spagile electorale, claxoanele, urletele si injuraturile marilor orase pareau sa nu ii fii atins, pana si banner-ele electorale, lipite grotesc in decor, aratau sa ii lase rece. E adevarat, doar localnicii stiu dramele orasului de provincie, dar trec tacut pe langa ele.  

Sa fie linistea adanca una dintre drame, oare vietile se consuma inutil intr-o permanenta asteptare in “Locul unde nu s-a intamplat nimic”?!

Este posibil ca acesti oameni, localnici aflati departe de urbe, sa isi doreasca tumultul municipiilor, cum la fel de posibil este ca intr-o zi sa devina si ei nostalgici. Cum sunt eu acum, dupa o singura zi de liniste.